Ce mai poate să însemne astăzi pentru un necredincios, învățat de veacul său să nu se lase impresionat de prestigiul „frazelor”, această viață a unui trapist din vremea lui Ludovic al XIV-lea scris de un romantic? Cartea poate totuși să ne placă, poate chiar să ne lase impresia de capodoperă sau, și mai mult (noțiunea e prea conteplativă), de carte arzătoare, în care unii dintre noi își pot regăsi o serie de probleme, adică o serie de limite. [...] În distorsiunea aceasta operată de timp între scriitură și lectură constă însăși provocarea a ceea ce numim literatură: opera citită este anacronică, și acest anacronism este întrebarea capitală care i se pune criticului: reușim încetul cu încetul să explicăm o operă prin epoca sa sau prin intenția sa putem într-un cuvânt să justificăm scandalul apariției sale: dar cum să-l înțelegem pe cel al supraviețuirii sale?” Roland Barthes
Cărți,multe cărți.
