Potrivirea chibzuita a arhitecturii monumentelor medievale arata iscusinta si imaginatia mesterilor vremii de a combina original, potrivit cerintelor si posibilitatilor date, elemente arhitecturale intrate demult in repertoriul artei romanesti. Nu ne putem opri, totusi, sa ne imaginam cat de interesant ar fi fost daca aceste biserici si-ar fi pastrat aspectul lor initial, pictura, icoanele si odoarele cu care desigur ca fusesera inzestrate de ctitorii lor, intregind pentru noi, cei de azi, evolutia artei vechi romanesti, dar si atmosfera culturala si artistica in care traia atunci clasa feudala din Tara Romaneasca.