Studiu despre otrava. Cronicile din Ixia. Vol.1

Studiu despre otrava este cartea intai din seria Cronicile din Ixia Condamnata la moarte pentru crima, Yelenei Zaltana i se ofera o sansa incredibila: poate scapa de executarea sentintei daca accepta sa devina degustatoare. Astfel, va putea locui in palat, va avea parte de cele mai frumoase haine, dar va trebui sa riste zilnic sa moara in locul comandantului suprem din Ixia. Cum numai un prost ar refuza o astfel de ocazie, Yelena accepta, doar pentru a descoperi, in curand, ca pericolul otravirii reprezinta cea mai mica dintre problemele sale. Pentru ca uneltitorii ameninta sa cucereasca Ixia, iar Yelena a capatat puteri magice pe care nu le poate controla deloc. Din nou, viata ii este in pericol, iar tanara trebuie sa ia niste hotarari deloc usoare. Numai ca, de data aceasta, nu mai e deloc limpede care vor fi urmarile... Studiu despre otrava este una dintre acele carti extrem de rare care izbutesc sa ii faca pe cititori sa viseze la lumea si la personajele sale multa vreme dupa ce au terminat de citit ultima pagina. - Publishers Weekly Acest prim roman al CRONICILOR DIN IXIA este de-a dreptul impresionant, caci impleteste aventura si suspansul pentru a tese o poveste absolut tulburatoare. - Locus Cartea a doua a seriei Cronicile din Ixia o puteti comanda de aici: Studiu despre magie. Cronicile din Ixia. Volumul 2 Fragment din cartea "Cronicile din Ixia. Volumul 1: Studiu despre otrava" de Maria V. Snyder: "In jurul ochilor lui Valek au aparut riduri atunci cand el a izbucnit in ras. Avea o fata puternica si colturoasa, ca si cand cineva ar fi lucrat-o la matrita dintr-o bucata de metal, dar se imblanzea atunci cand zambea. Dandu-mi pocalul lui, mi-a cerut sa repet experimentul. Am luat o gura din bautura, cu o oarecare ingrijorare, descoperind din nou gustul slab de portocala. Pregatindu-ma sa simt gustul de ranced, am facut gargara cu bautura lui si am fost usurata sa constat ca aceasta nu accentua decat esenta de portocala. - Te simti mai bine? m-a intrebat Valek cand si-a luat inapoi pocalul gol. - Da. S-a asezat la biroul sau, deschizand inca o data dosarul meu. A luat condeiul si-a inceput sa vorbeasca apoi cu mine in timp ce scria. - Tocmai ai primit prima lectie in arta degustarii. Bautura ta a fost amestecata cu otrava numita pulbere-de-fluturi. A mea, nu! Singura modalitate de a descoperi pulberea-de-fluturi dintr-un lichid este gargara. Gustul de portocale stricate pe care l-ai simtit era al otravii. M-am ridicat, pentru ca mi se invartea capul. - Este letala? l-am intrebat. - O doza suficient de mare te va ucide in doua zile. Simptomele nu apar decat in cea de-a doua zi, insa atunci este deja prea tarziu. - Si am primit doza letala? am repetat, tinandu-mi respiratia. - Bineinteles. Daca ar fi avut o concentratie mai mica, nici n-ai fi simtit otrava! Stomacul a prins sa mi se revolte si am simtit ca-mi venea sa vomit. M-am silit sa-mi inghit amarul care mi se ridica in gat, straduindu-ma din rasputeri sa evit umilinta de a varsa pe biroul lui Valek. El si-a luat privirea de la maldarul de hartii si s-a uitat in sus, cercetandu-mi chipul. - Te-am avertizat doar ca pregatirea ta pentru slujba aceasta are sa fie periculoasa. Dar, in mod sigur, nu ti-as da o otrava pe care corpul tau ar trebui s-o combata cata vreme suferi de malnutritie. Pulberea-de-fluturi are un antidot! m-a asigurat, aratandu-mi o fiola micuta cu un lichid alb in ea. Am suspinat, lasandu-ma sa ma prabusesc intr-un scaun. Expresia lui Valek redevenise necrutatoare, ca si cum chipul i-ar fi fost turnat in metal, asa ca mi-am dat imediat seama ca nu-mi daduse antidotul. - Ca raspuns la intrebarea pe care nu ai pus-o, desi ar fi trebuit, asta este modalitatea prin care il impiedicam pe degustatorul comandantului suprem sa evadeze, mi-a explicat Valek, ridicand fiola micuta si scuturand-o.?