Manifestarile clinice ale neoplasmelor de faringo-laringe isi pun o amprenta vizibila, serioasa asupra functiilor vitale fiziologice afectand vocea, respiratia si deglutitia iar endoscopia la nivelul aparatelor respirator si digestiv (considerata ca principala metoda paraclinica de diagnostic) reprezinta o practica curenta, este totusi inexplicabil numarul mare de cazuri descoperite in stadii avansate. Unul dintre motive este si acela de a folosi metode conservatoare de tratament, cu scopul de a ?salva? organul afectat si poate contribui la acest fenomen. Evolutia naturala a neoplasmului de hipofaringe poate fi de asemeni multa vreme asimptomatica [1]. Semnele clinice sunt uneori dificil de sesizat de catre pacienti, diagnosticul fiind astfel intarziat la o mare parte dintre pacienti, chiar daca metodele de diagnostic paraclinice sunt foarte evoluate (Slah JP, 1997). Astfel, incidenta cancerului de laringe este de 4. 3/100. 000, conform diferitelor date statistice (Australian Insti
Cărți,multe cărți.
