Inecatii Un copil statea trist pe o banca. L-am intrebat ce face. Nimic, el tace. -Copile, nu mai sta strist pe banca! El tot tace, pe banca. Ce se intampla, de n-ai pace? -Domnule, vindeca-ma de sete! -Copile, nu mai sta in umbra! Te duc acas’ de indata, Unde stai tu, baiete? Domnule, dar mi-e sete Nu mai am apa. Si copilul cel drag un zambet imi arata De la o ureche la alta, deschide Un zambet ce detine Rauri, pesti si alge, si propria mea osanda.
Cărți,multe cărți.
