Patriarhul Pavle a fost o adev?rat? lumin? duhovniceasc?. El a ar?tat prin pilda sa cum s? ac?ionezi ?i la ce s? aspiri în vârtejul ispitelor vie?ii, cum se cuvine s? crezi în ve?nicia Binelui ?i care este calea spre ea. Era în strâns? leg?tur? cu cerul, a fost tr?itor al cerului pe p?mânt. ?i totu?i, unul dintre noi. Cuvintele Patriarhului Pavle sunt p?trunse de teologia ortodox?, de în?elepciunea sa, de o mare experien?? duhovniceasc?; ele con?in lec?ii de folos pentru suflet, lec?ii care arat? unde duc drumurile cele largi ale vie?ii ?i unde duc c?r?rile ei înguste. Cuvântul lui este lapidar ?i clar, bine gândit ? cuvânt care ne rena?te. Îl îndeamn? pe om, care adeseori este fermecat de vana ?i neîntemeiata sa cunoa?tere ?i luminare, îns? îndep?rtat de izvorul adev?rului, s? se ?in? de r?d?cinile sale, de obâr?ia sa, de cunoa?terea duhovniceasc?, s? nu se abat? de la adev?rul cel ve?nic. Statura duhovniceasc? a Patriarhului Pavle n?a putut ?i nu poate r?mâne ascuns?. A?a stau lucrurile când e vorba de oamenii mari, înmiresma?i de sfin?enie, cu plin?tate de har, din ale c?ror cuvinte te po?i ad?pa ?i hr?ni duhovnice?te, de la care ai ce înv??a, care ar trebui s? ne fie cu adev?rat pild?. Dintr?un asemenea om str?luce?te sfin?enia, fiindc? sfin?enia nu se poate ascunde. A?a cum nu se poate ascunde cetatea când st? pe un vârf de munte. Asemenea oameni sunt cu adev?rat lumina lumii (Matei 5, 14).
Cărți,multe cărți.
