Lucrarea de fata se adreseaza tuturor elevilor de liceu care se pregatesc in vederea sustinerii examenului de bacalaureat la disciplina limba si literatura romana. In prima parte a acestui auxiliar, sunt precizare modalitatile in care trebuie abordate textele literare studiate, in functie de cerintele subiectului (tema si viziunea despre lume, particularitatile de constructie a unui personaj, relatia dintre doua personaje).
Cea de-a doua parte a lucrarii contine notiunile de teorie literara necesare rezolvarii eseurilor de la subiectul al treilea, dar si a unora dintre cerintele de la primul subiect: genurile si speciile literare, structura textelor liric, epic si dramatic, imaginarul poetic - tipuri de imagini si figuri de stil - notiunile de versificatie etc.
A treia parte cuprinde, mai intai, trei eseuri referitoare la trei etape importante din evolutia literaturii romane: curentul national popular (pasoptismul) si Dacia literara, junimismul si Societatea literar Junimea, modernismul, gruparea si revista Sburatorul. La acestea se adauga eseurile pe baza textelor literare ale scriitorilor canonici prevazuti in programa pentru bacalaureat, la textele epice si dramatice figurand toate cele trei tipuri de eseuri: tema si viziunea scriitorului despre lume, particularitatile constructiei unui personaj si relatiile dintre doua personaje. Aceasta lucrare asigura o pregatire eficienta a candidatilor la examenul de bacalaureat datorita structurii continuturilor si accesibilitatii ei.
Fragment din volum: ?Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga 1. Tema si viziunea despre lume Prin tema unei opere literare se intelege aspectul general din realitate abordat in creatia literara respectiva. Tema aleasa de scriitor este tratata intr-o anumita viziune despre lume, intelegand prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile, le intelege si le interpreteaza, precum si atitudinea si opinia lui fata de aspectele realitatii infatisate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativa intr-o creatie literara epica este, in esenta, obiectiva sau subiectiva, in functie de tipul naratiunii si al naratorului sau de curentul literar caruia aceasta ii apartine, putand insa suferi anumite nuantari. De pilda, in basmul cult, viziunea despre lume porneste de la o anumita realitate obiectiva, dar pe parcurs dobandeste si o nota de subiectivitate apartinand autorului, ca apoi actiunea sa treaca in supranatural, in fabulos. Viziunea despre lume, in orice basm, este, asadar, una fabuloasa, deoarece sunt prezente multe intamplari supranaturale, savarsite de personaje cu insusiri iesite din comun, si astfel lumea basmului devine ?o oglindire a vietii in moduri fabuloase" (G. Calinescu, Estetica basmului). O astfel de viziune este prezenta si in basmul lui Ion Creanga, intitulat ?Povestea lui Harap-Alb", care a fost publicat in revista ?Convorbiri literare" la 1 august 1877, si ea este evidentiata prin tema, prin intamplarile relatate si prin intermediul personajelor care participa la actiune. Astfel, tema este una specifica basmului in general, si anume lupta dintre bine si rau, manifestata prin probele pe care le trece protagonistul care parcurge drumul de la conditia de sluga la cea de imparat. Actiunea este simpla, liniara, fiind constituita din episoade care se inlantuie. in expozitiune, apar craiul si cei trei fii ai sai, iar tatal ii instiinteaza ca unul dintre ei, cel mai destoinic, va merge sa-i urmeze la tron fratelui sau, Verde-Imparat, dorinta acestuia constituind intriga actiunii.?
Cărți,multe cărți.
