Thouma. Numele tau ar fi trebuit sa semnifice sfarsitul, iar intr-un fel chiar asta a si fost. Sfarsitul unei etape din viata mea, a unei lumi si a unui stil de viata. Trebuia sa fi fost ultimul ingeras adormit, ultimul baiat pe care imi permit sa il mangai pe crestet sau sa il tin pe genunchi. Ultimul baiat si apoi gata, ma intorc la ea, la diminetile in care o insotesc la jogging prin parc, la iaurtul natural cu fructe proaspete servit la micul dejun, la serile plictisitoare in care ma zgaiesc lipsit de interes la paginile unei carti, si, desigur, inapoi la cinele in familie, zilele onomastice, botezurile si toate celelalte lucruri care vin odata cu viata de familie. Thouma. Amantul copil cu ochisori inteligenti, cel care trebuia sa fie unic, singular, de neinlocuit. Ca un cuvant pe care l-ai vazut doar scris, ca pe un inger pe care il vezi in vis, insa nu ai nici o dovada daca a existat cu adevarat sau nu. Cel pe care trebuia sa il vad o singura data si apoi sa plec.
Cărți,multe cărți.
