Jocul seductiei

Pe vremuri, Strauss era, dupa propria descriere, un magnet cu pol invers pentru femei: nasul mare si borcanat, ochii mici si sticlosi, ochelari de vedere grosi ca un fund de sticla, inceput semet de chelie si, cel mai rau, o timiditate dureroasa in preajma femeilor. Se simtea ca ?jumatate de barbat?. Totul pana a inceput sa se intereseze de comunitatea ?artistilor seductiei?. Dupa doi ani in care a luat lectii cu cei mai rafinati macho si a impartit asternutul cu cele mai atragatoare femei, Strauss a devenit un artist la fel de bun ca maestrii pe care ii venera. Insa toate tehnicile seductiei descrise aici nu i-au servit decat la a se indragosti atunci cand se astepta mai putin, fiind nevoit sa treaca de la replici de agatat la... conversatia adevarata.