Inflexiuni. Dialoguri

Pret:

Lei

Dialogurile de fa?? au o poveste incitant?, pe care voi încerca s? o rezum aici. Ele au adunat împreun? oameni, locuri, conjuncturi, epoci chiar, având în vedere c? ultimele dou? s-au desf??urat în plin? criz? pandemic?. S? încep a?adar cu începutul:  Inflexiunile au fost mai întâi gândite ca ni?te evenimente recurente, urmând s? aib? loc la Cluj, iar conceptul lor s-a reformulat de mai multe ori de la momentul ini?ial. M-am consultat cu prietenele mele Ruxandra Cesereanu ?i Cristina E?ianu Farca?, iar apoi cu Anda Vi?an, am dezb?tut ?i redezb?tut formula cea mai exploziv? pentru ni?te dialoguri interdisciplinare care, nestrunite cum trebuie, ar fi putut s? produc? un mare haos ideatic. Aceasta pentru c? interdisciplinaritatea e interesant?, îns? uneori mult prea proteic? pentru a da roade. Formula care s-a impus încetul cu încetul a fost cea în care subiectul î?i crea cadrul, precum ?i interlocutorii. Concepute ini?ial pe o ax? temporal? regulat?, o dat? la o lun? ?i jum?tate, dialogurile s-au mulat încetul cu încetul pe structura vremurilor pe care le-am tr?it în ultimii doi ani. Tangen?iale ?i intempestive, spontane ?i îndelung preg?tite, pline de seriozitate, dar ?i de ireveren??. Cred c? ceea ce mi-am dorit cel mai mult de la ele a fost crearea unui anumit spirit, a unei st?ri afective de a?teptare, a unui eveniment care nu poate fi preîntâmpinat. Ceea ce putea fi pus în scen? erau doar condi?iile acestui eveniment, etica ?i orientarea lui. Vorbind despre ace?ti din urm? vectori ai evenimentului, va trebui s? amintesc faptul c? cea mai grea a fost alegerea titlului. Pân? la urm?, cum îns??i ideea de eveniment se afl? în centrul spiritului  SenseLab, am discutat cu Erin Manning ?i i-am propus ca dialogurile s? poarte amprenta publica?iei acestui laborator de cercetare-crea?ie atât de neobi?nuit, în cadrul c?ruia am activat atâ?ia ani.  Inflexions-Inflexiuni. Mai ales c? unul dintre dialoguri, desf??urat în septembrie 2019, l-a avut ca invitat pe Erik Bordeleau, colaboratorul meu de lung? durat? de la  SenseLab. Celelalte coordonate s-au impus de la sine: cafeneaua alternativ? Ceramic Cafe de la Cluj era spa?iul ideal pentru astfel de dezbateri. Un spa?iu iubit de studen?i ?i care scotea universitatea în afara cadrelor ei obi?nuite. A fost ideea îndelung sus?inut? de Adrian Tu?a ?i de Corina Ilea, creatorii Ceramic Cafe, care, atunci când afluxul publicului la primul eveniment, în aprilie 2019, intitulat  Despre distopia lumii de azi, a dep??it cu mult a?tept?rile noastre, iar scaunele s-au dovedit insuficiente, au propus extrem de degaja?i ca lumea s? se a?eze pe jos. Ceea ce s-a ?i întâmplat. Non?alan?a evenimentelor  Inflexiuni li se datoreaz?  ?i lor. Tinerii au urm?rit discu?iile de pe treptele Ceramicului, s-au conectat, unii dintre ei, la transmisia  live. Am în?eles atunci cât de necesare erau astfel de dezbateri. Cum am men?ionat în introducerea mai multor dialoguri, am invitat de obicei unul dintre cei doi interlocutori la discu?ie, iar acesta îl propunea la rândul s?u, în func?ie de subiect, afinit??i, ritm, interese intelectuale, pe cel de al doilea. În câteva rânduri pasul în doi nu s-a concretizat, formula final? dialogal? fiind în egal? m?sur? cea mai c?utat? ?i cea mai natural? cu putin??. EBS Radio s-a al?turat rapid acestui proiect, invitându-ne adesea, pe mine sau pe invita?ii mei, s? vorbim despre subiectul respectiv, în ziua evenimentului. Anca Br??f?lean a fost mereu o gazd? curioas? ?i provocatoare. Îmi amintesc de asemenea figura lui Emanuel Lupa?cu-Dobo?, care a consemnat cu aten?ie, inteligen?? ?i spirit critic câteva dintre incursiunile noastre inflexionare ?i le-a publicat pe  Bookhub.ro, la sugestia Nonei Rapotan. Ulterior, patru dintre aceste dialoguri au fost publicate în revista  Steaua, la sugestia Ruxandrei Cesereanu, transcrise fiind de masteranzi ?i doctoranzi ai Departamentului de literatur? comparat? de la Cluj ? Constantin Tonu, Maria Barbu, Andreea Stoica ?i Maria F?rîm?. Acestora li s-a al?turat Ion Pi?oiu, pentru transcrierea unuia din dialogurile nepublicate în  Steaua. Maria Barbu ?i Constantin Tonu au preluat ultimele dou? dialoguri, desf??urate în condi?ii mai speciale: cel despre  ?tiin?a voioas? a avut loc pe platforma Zoom pe data de 27 aprilie 2020, la cinci luni distan?? fa?? de dialogul precedent, al  Lumilor secundare, ?i la mai mult de o lun? de la închiderea pandemic? planetar?. Iar cel despre  Politicile corpului a avut loc în septembrie 2020, pe terasa Ceramic Cafe Bucure?ti, de data aceasta cu pu?in? vreme înainte ca terasele, cafenelele, cinemaurile ?i teatrele s? fie închise, în toamna anului 2020, datorit? cre?terii alarmante de cazuri Covid-19, imposibil de st?pânit la acel moment, în lipsa vaccinului. Inflexiunile vor continua, chiar dac? au f?cut o pauz? de un an. De aceea cred c? e un bun moment ? cel de a consacra un volum acestei prime runde de dezbateri pasionante. Pasionante atât pentru cei care s-au prin în joc, întrucât au fost de multe ori lua?i pe sus de patosul discu?iilor ?i de nea?teptatul reflec?iilor care se desf??urau acolo, pe viu. Dar ?i pentru cei care au participat la ele. Recitind acum, pentru publicare, întregul volum, mi-am dat seama c?, prins? fiind în dinamica discu?iilor, mi-au sc?pat multe idei, nuan?e, dar mai ales coresponden?e între dialoguri. Am observat, retrospectiv, c? ideile dintr-un dialog erau preluate ?i duse mai departe într-altul. C? anumite referin?e culturale reveneau, în diferite ipostaze: de exemplu, referin?a la filmul  Touch me not al Adinei Pintilie apare ?i în dialogul despre  Distopia lumii de azi, prin prisma imposibilei, distopicei intimit??i, dar ?i mai târziu, în  Politicile corpului, prin prisma vulnerabilit??ii, a expunerii lui. De asemenea, referin?e la o carte important? pentru aceste dezbateri,  Light. Paradigms for Scientific and Religious Thinking, despre care am vorbit ?i la EBS Radio, apare ?i în dialogul despre spa?iu ?i timp, dar ?i în cel despre  Lumi secundare, întrucât volumul face distinc?ia dintre experien??, irepetabil?, ?i experiment, care presupune postulate ?i repetabilitate. Inutil s? vorbim despre Nietzsche ?i  ?tiin?a voioas?. Desigur, multe alte referin?e s-au strecurat printre rânduri; am men?ionat acestea pentru a pune în eviden?? recuren?a, circularitatea, terenul pe care s-au articulat idei surprinz?toare. Polii culturali implica?i în dialoguri au fost diver?i, ace?tia incluzând Editurile ?coala Ardelean?, Humanitas, Polirom, Idea Design & Print, Zeta Books, asocia?ia  Unfold Motion, laboratorul de crea?ie  SenseLab, centrele  Phantasma ?i  Ekphrasis. Desigur, ?i revista  Steaua, care a publicat o parte a dialogurilor. ?coala Ardelean? a preluat cu entuziasm ideea conceperii unui volum din toate aceste intersec?ii ideatice, fapt care va crea cu si­guran?? un nou început, întrucât oralitatea ini?ial? va conduce înspre conota?ii conceptuale novatoare. Cât prive?te participan?ii la dialoguri, ace?tia provin, a?a cum era ini?ial imaginat, din domenii extrem de diverse: literatur?, filozofie, teatru ?i film, jurnalism, crypto-economie, arte vizuale, fizic?. Dialogurile au fost îndelung preg?tite, atât de mine cât ?i de participan?i, îns?, odat? puse în scen?, ele au avut percutan?a ?i evanescen?a dansului nietzschean, men?ionat în ultimul dialog. În privin?a cronologiei ? ele nu s-au desf??urat exact a?a cum sunt prezentate aici. Dintre cele ?apte adunate în acest volum, primul dialog a avut loc în aprilie 2019, iar ultimul în septembrie 2020, îns? ordinea lor a fost diferit?. Le-am grupat aici pe dou? mari teme, prima fiind mai degrab? mentalitar?, sociologic?, literar? ?i artistic? ?  Lumea de azi ?i impasurile ei; iar cea de a doua având leg?tur? cu ?tiin?a, a?a cum poate fi ea, serioas? sau voioas? ?  ?tiin?? ?i universuri paralele. Acum, în privin?a temelor, ele au dep??it cu mult ceea ce explorasem ini?ial ?i ne-au dus înspre întreb?ri ?i reflec?ii inepuizabile. Mai mult decât atât, au creat o lume fic?ional? proprie  Inflexiunilor, un spa?iu al manifest?rii care a l?sat, indubitabil, urme. Iat? câteva dintre acestea: distopii tari ? distopii flotante; con?tiin?a spectral?, care e însu?i instrumentul memoriei. Apoi, vorbind despre misterul distopiilor actuale, o cheie a acestuia ar putea fi ciocnirea simbolurilor cu tehnologia. Atâta doar c? în aceast? ciocnire, exist? în egal? m?sur? fic?iuni creatoare ?i fic?iuni distrug?toare. Speran?a noastr?, a unor fiin?e aflate la început de secol XXI, ar fi ca tehnologia s? fie capabil? s? inventeze fic?iuni salvatoare, un tip de memorie (emo?ional?, istoric?, justi?iar?, informa?ional??) care s? supravie?uiasc? crizelor actuale. În ritmul aceleia?i scrut?ri a lumii noastre ?i a dependen?elor ei, prestan?a incontestabil? a re?elelor sociale a fost decriptat? prin prisma nevoii noastre permanente de validare. Putem îns? oare controla, guverna aceste dispozitive asupra c?rora p?rem s? nu avem nicio putere? Arta, ritualurile spa?iului comun, instrumentele prin care identific?m zonele în care emerg noile intensit??i ? sunt posibile forme de suprema?ie, de noi reguli în lumea infinit virtualizabil?. Periferiile vorbesc despre v?mi ?i validare centrifug?, despre ?ranchiuna sedentarilor?, contracarat? de apartenen?e multiple, în m?sura în care acestea sunt posibile. În sfâr?it,  Politicile corpului vorbesc despre ceea ce este politic în corp, în dans, în ?ocul corpului gol, despre amorf ?i expresivitate, despre mon?tri ?i despre  catharsis ?i mai ales despre toate formele în care corpul a fost încarcerat ?i redus în perioada pandemic?. Partea a doua, dedicat? diverselor forme de ?tiin??, a pornit de la postulate, de la punctul zero. Cum arat? deci o defini?ie filozofic? a timpului care îl nume?te pe acesta ?a?teptare a unui eveniment?; dar a spa?iului, conotat drept ?experien?? a aten?iei?? În aceea?i ordine de idei,  Lumile secundare men­?ioneaz? ?ira?ionala? eficacitate a matematicii, ?miracolul? faptului c? aceasta e însu?i limbajul naturii, c? lumea e ordonat?, poate fi descris?, iar creierul nostru îi poate în?elege legile. De aici se pot proiecta multiversuri,  qualia, universuri-reziduu, lumi secundare. Precum ?i o mare tenta?ie transgresiv?: teoria totului. În sfâr?it, ca un arc final, în plin? pandemie,  ?tiin?a voioas? e în egal? m?sur? de un ?realism crâncen, visceral?, dar ?i de un intens vizionarism estetic. Dac? Nietzsche e un profet al viitorului, e aceast? profe?ie anihilat? de promiscuitatea lumii contemporane, perfect ancorat? în propriul ei narcisism pandemic? Ireveren?a gândirii, absurdismul,  stand-up comedy, nebunia suprarealist?, dadaismul, râsul nietzschean,  hacking-ul filozofic, o gândire de tip viral par a fi câteva trasee de urmat. Iar micile republici imaginare o form? de utopie non-destructiv?. Am insistat asupra acestor câtorva termeni, teme ?i direc?ii în care au deambulat discu?iile  Inflexiunilor pentru a v? deschide apetitul pentru acest volum nelini?titor, viu, critic ?i intempestiv. Dar care propune, în egal? m?sur?, noi concepte. Concepte care se vor înscrie, sper, într-o autentic? logic? viral?. (Laura T. Ilea)   Alte titluri pentru Laura T. Ilea (autor): Via?a ?i umbra ei. Întemeierea esen?ial? a cunoa?terii - Martin Heidegger (2007) , Idea Design Cartografia lumii de dincolo (2018) , Humanitas

Carți de acelaș autor: Laura T. Ilea