„Ca o noapte fără lună Și cu ochi prevestind furtună Ghiem de lână pieptănată Sau zburlită câteodată. Vigilent la tot ce mișcă Sare parcă biciu-l pișcă Și stuchește parcă-mpușcă, Zgârie, ba chiar și mușcă. Dar de-l mângâi ușurel Toarce dragul motănel Și-mi place să-i mângâi ciufu! Ăsta e motanul Pufu.”