Datând din anii 1956-1958 și menit inițial a ajunge în Occident, manuscrisul acestei cărți a rămas până în 1989, ca urmare a unei trădări, doar corp delict în cadrul unui infam proces comunist, finalizat cu o condamnare la 25 de ani de închisoare. Conceput ca o satiră alegorică de sorginte swiftiană, romanul, scris cu o doză de penitență de către un om care aparținuse regimului, reprezintă în fapt mărturia unei răvășitoare transformări existențiale și trădează un protagonist care – asemenea eroului lui Arthur Koestler din romanul „Întuneric la amiază” – ajunsese să se îndoiască de toată lumea și, mai presus de orice, de el însuși și care spera ca, prin scris, să răscumpere momentele de pactizare cu un regim deopotrivă injust și abrutizant.
Cărți,multe cărți.
