New Yorkul nu este America! Cam asa suna avertismentul sau sfatul prietenesc pe care-l vor mai primi înca, fara exagerare, generatii de turisti, odata ce vor fi pus piciorul pe pamânt american, coborând, îndeobste dintr-un avion, si acela aterizat, în general, pe JFK International Airport. Eclectic, chiar prea eclectic dupa gustul unora, New Yorkul a reprezentat multa vreme pentru restul americanilor, un soi de loc al pierzaniei. Prea multi straini, prea multe culturi fierbând laolalta, un ghiveci prea mare si prea sofisticat sau Un Mar Mult Prea Mare, greu de mistuit, si Hotchpotch-ul si Big Apple-ul, de americanul de traditie, din pântecele tarii, urmas al true valor-istilor, care s-au încumetat sa paseasca mai departe de petecul de pamânt pe care pusesera piciorul la sosirea în America (destelenitori de pamânturi, fermieri si crescatori de animale), un locuitor mai curând al marilor întinderi (unde mai pui ca naturale, nu din beton, sticla si metal sau toate la un loc). Exista întotdeauna si unele avantaje ale prezentei pregnante a orasului în viata uniunii de state, unele pe care, cu vremea, acelasi rest neîmpacat al americanilor le-a descoperit poate, între care, mai întâi de toate, s-ar numara acela ca, odata luând în piept istoria, civilizatia si cultura newyorkeza, poate consumând-o satios, calatorul venit cu treaba sau de placere la New York, dar caruia înca îi prisoseste timpul si a carui curiozitate se-arata înca neostoita, ar îndrazni sa paseasca mai departe prin America, mergând la întâlnirea cu restul americanilor, mai temperându-le din frustrari.
Întorcându-ne totusi în New York, asezarea care prindea cheag la începutul secolului al XVII, ca New Amsterdam al olandezilor, rebotezat în New York, dupa mijlocul aceluiasi secol, de cuceritorii englezi ai viitorului rege Iacob al II-lea, orasul cu care v-ati propus sa faceti cunostinta, va va stârni, daca durata sederii v-o va permite, poate aceleasi nevrozee manhattaniene marca Woody Allen sau, tot atât de bine, unele brooklyniene, semnate Paul Auster. Sigur e însa ca va va pune pe urmele unor adevarate branduri impuse de-a lungul timpului si vândute atât de bine de americani: Statue of Liberty/Ellis Island Immigration Museum National Monument, Empire State Building, Central Park, Wall Street, Broadway, Rockefeller Center, ?St. Patrick?s? Cathedral, United Nations Building, Times Square, Brooklyn Bridge, Greenwich Village, Radio City Music Hall, Metropolitan Art Museum, Harlem, ?Solomon R. Guggenheim? Museum, Chinatown, Bloomingdales, Carnagie Hall, Little Italy si chiar cel de mai trista notorietate, Ground Zero, amintind de atacurile teroriste de 11 septembrie 2001.
Despre toate acestea, si multe altele înca, este vorba si în ghidul dedicat de Randa Bishop orasului-far al Statelor Unite, oricum unei urbe-vedeta printre orasele americane, stârnindu-si cu generozitate consultantii ? dincolo de motivatia unor muzee si galerii din partea locului, adapostind opere si colectii de invidiat, dar si a altor atâtea si atâtea alte atractii ? pentru a calatori pâna acolo. Orasul beneficiaza de carti de vizita sintetice (inclusiv secvente cartografice, de mare ajutor în orientarea în teren) ale celor mai interesante obiective turistice din interior si din împrejurimi, sugestii de program pe parcursul sederii, surprinzând clocotul de zi si de noapte al unui adevarat megaoras, tragându-te de mâneca în privinta a ceea ce nu trebuie ratezi sau trimitându-te, prin prezentari detaliate, în salile principalelor muzee si galerii de arta, croindu-ti drum catre zonele comerciale sau magazinele de lux, invitându-te sa faci cunostinta cu delicii gastronomice specifice atâtor si atâtor natii în restaurantele si cluburile recomandate, îndemnându-te sa prinzi ritmul vietii unui oras insomniac, aratându-se consecvent grijuliu cu buzunarul tau si vorbindu-ti la tot pasul despre oamenii si obiceiurile locului, cât, la o adica, simpla lectura sa-ti para ca te poarta deja catre acest meleag laudat.
Cărți,multe cărți.
