?Dincolo de numeroasele referiri, înc? din antichitate, datorate istoricilor ?i geografilor greci sau romani (Herodot, Strabo, Diodorus Siculus, Procopius, Flavius Arrianus etc.), nara?iuni celebre despre ?potopul lui Noe? ?i leg?tura cu formarea M?rii Negre (Cartea Genezei, Epopeea lui Ghilgame? etc.), bazinul pontic devine obiect de studiu ?tiin?ific destul de târziu, pornind de la Leonardo da Vinci (în încercarea de a explica unele particularit??i hidrologice, schimbul de ape/curen?i între aceasta ?i Marea Mediteran?). Prima explica?ie privind curen?ii dintre cele dou? m?ri dateaz? din 1679, datorate unui conte italian L.F. Marsigli, pornind de la fundamente ale mecanicii fluidelor (salinitate, presiune ?i densitate etc.). Experimentele sale ilustreaz? pe deplin modelul naturalistului iluminist, specific epocii sale. Alte contribu?ii valoroase apar?in geologului german P. Simon Palla (aflat în serviciul cur?ii ruse?ti), care a realizat în 1790 studii privind paleografia ??rmurilor nordice ale M?rii Negre (care interesa atât de mult expansionismul ?arist), urmat de baronul prusac von Haxthausen (cercet?ri geologice ?i botanice în ?step?? ?i Caucaz). Stabilirea flotei de sud la Sevastopol ?i Amiralitatea la Herson, apoi la Nikolaev, dup? 1820, a impus din ra?iuni militare cunoa?terea aprofundat? a M?rii Negre, mai ales curen?ii, punctele de ancoraj, configura?ia ??rmurilor etc. Astfel, în 1832 apare primul atlas hidrografic al M?rii Negre (sub egida Ministerului rus de Interne), care cuprindea 60 de plan?e (date despre ??rmurile nordice între Dun?re ?i Caucaz, conforma?ia lor, adâncimea apei, alte date, desene etc.). Dar cel mai elaborat Atlas al M?rii Negre a ap?rut în 1841, realizat de cartograful E. Manganari (realizat sub egida ?Biroului Hidrografic al M?rii Negre? cu sediul la Nikolaev, dedicat ?arului Nicolae I, considerat o realizare excep?ional? pentru epoc?). Atlasul lui Manganari cuprinde h?r?i, desene, schi?e ?i informa?ii din întregul bazin pontic, inclusiv principalele porturi, puncte de ancoraj etc., f?când din acesta una dintre cele mai valoroase contribu?ii din istoria cartografiei...?
Cărți,multe cărți.
