?Asteptari! ne aduceti ofilirea... fructe prea coapte! am muscat din carnea voastra numai atunci cand setea imi devenise de nesuportat si cand nu-i mai puteam indura arsura. Fructe trecute! mi-ati umplut gura cu o fadoare otravita si mi-ati tulburat adanc sufletul. Fericit cel care, tanar inca, a muscat din carnea voastra tare si a supt sucul vostru parfumat de dragoste, fara sa mai astepte... pentru ca apoi, racorit, sa alerge pe drumul unde ne vom sfarsi tristele noastre zile.? - Andre Gide