Manualul de Fitotehnie este destinat, in principal, studentilor facultatilor din institutiile de invatamant superior agricol, fitotehnia fiind disciplina de profil in invatamantul agricol din toata lumea si o componenta de baza a domeniilor stiintelor agricole. Manualul se adreseaza, in egala masura, tuturor specialistilor interesati in cunoasterea celor mai importante elemente de biologie, ecologie si tehnologie de cultivare a plantelor de cultura mare din Romania.Acest Manual de Fitotehnie continua traditia lucrarilor fitotehnice de amploare redactate in colaborare de profesorii de fitotehnie din centrele universitare cu profil agricol din Romania, incepand cu manualele si tratatele editate de Profesorii Nicolae Zamfirescu, Vasile Velican, Gheorghe Valuta, Nicolae Saulescu, I.Safta, F.Cantar (1959-1960 si 1965), continuand cu manualele elaborate de Profesorii Gheorghe Bilteanu, Alexandru Salontai, Constantin Vasilica, Florea Ciobanu, Ioan Borcean, Ioan Fazecas, Victor Barnaure (1979, 1983, 1991) si cu manualele redactate de Profesorii Leon Sorin Muntean, Ioan Borcean, Mihail Axinte, Gheorghe Valentin Roman (1995, 2001, 2003, 2006).Plantele de cultura mare (culturile de camp) care fac obiectul fitotehniei (cereale; leguminoase pentru boabe; plante oleaginoase, textile, tuberculifere, radacinoase; tutun; hamei; plante medicinale si aromatice) ocupa peste 70% din suprafata arabila a Romaniei si detin o pondere insemnata intre plantele cultivate pe glob. Ele asigura o mare parte din produsele necesare alimentatiei oamenilor si furajarii animalelor, reprezentand si o sursa importanta de materii prime pentru producerea de alte bunuri utile in viata zilnica a comunitatilor umane.In redactarea manualului autorii au acordat o atentie deosebita masurilor tehnologice moderne, de inalta productivitate, eficiente economic si fara impact poluant asupra mediului, cu costuri si consumuri energetice reduse. Tehnologiile elaborate in manual au la baza cunoasterea elementelor de biologia si ecologia plantelor si au in vedere punerea in valoare a potentialului genetic al soiurilor si hibrizilor aflati in cultura. S-au urmarit captarea cat mai eficienta a energiei solare si sporirea randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile, consumuri echilibrate de energie fosila, ingrasaminte chimice si pesticide. Au fost avute in vedere si transformarile care au avut loc in ultimele decenii in agricultura si spatiul rural din Romania, in contextul tranzitiei de la economia centralizata spre economia de piata, al modificarilor in organizarea productiei agricole si in formele de proprietate din agricultura, al aderarii la Uniunea Europeana si al integrarii treptate in structurile acesteia.
Cărți,multe cărți.
