Emotii de copil. Povesti terapeutice

Dezvoltarea armonioasa in plan emotional implica o buna capacitate de gestionare a diversitatii de emotii pe care o persoana le poate experimenta. Punctul de plecare in dobandirea acestei capacitati se afla in primii ani ai copilariei si in stransa legatura cu relatia dintre adult si copil. Emotii de copil. Povesti terapeutice constituie un prilej de conectare si o cale prin care se poate sustine dezvoltarea inteligentei emotionale, tot mai studiata si atat de necesara pentru fiecare copil, avand influente majore asupra etapelor vietii acestuia. Parcurgerea celor 42 de povesti terapeutice bazate pe emotii si comportamente precum bucuria, tristetea, generozitatea, prietenia, disciplina, iubirea, increderea, conduce la identificarea, intelegerea unor emotii resimtite, descoperirea solutionarii unei situatii, dar si dezvoltarea sentimentului de apartenenta. De asemenea, pe langa momentul de linistire pe care il poate genera cititul unei povesti, unele subiecte pot lua forma unor activitati practice alaturi de familie sau prieteni. Totodata, acestea se pot transpune in activitati de consiliere desfasurate de cadre didactice, psihopedagogi in mediul scolar, in sprijinul comunicarii interpersonale, autocunoasterii si valorizarii timpului petrecut impreuna. Intra in responsabilitatea adultului sa ofere posibilitatea unui copil sa identifice, sa inteleaga si sa gestioneze emotiile si comportamentele manifestate. Activitatea de citire faciliteaza conectarea constienta adult-copil, cea care reprezinta un factor important in dezvoltarea psihologica si adaptarea sociala pentru fiecare persoana. Este cunoscut faptul ca inteligenta cognitiva este incompleta fara dezvoltarea inteligentei emotionale. De aceea, fiecare copil are nevoie sa invete cum sa isi exprime si sa isi controleze emotiile, indiferent daca este de varsta mai mica sau mai mare, pentru a putea relationa adecvat cu ceilalti si a beneficia de o dezvoltare ampla. Citirea povestilor influenteaza in mod pozitiv dezvoltarea emotionala a unui copil, iar o contributie aparte este data de povestile terapeutice. Parcurgerea unor astfel de povesti ajuta copilul sa cunoasca diverse emotii, sa se identifice cu anumite personaje, sa invete delimitarea dintre bine si rau, sa recunoasca si sa diferentieze comportamente, sa descopere modalitati de rezolvare ale unei probleme. In poveste, se poate ajunge la intelegerea si rezolvarea unei situatii in care copilul se transpune si este implicat direct, cum ar fi un conflict cu un coleg sau un membru al familiei, manifestarea unui comportament neadecvat, resimtirea unei emotii puternice pe care o interiorizeaza sau alte evenimente de peste zi ori dintr-o perioada a vietii. Drept urmare, rezervarea unui timp pentru poveste, cu implicarea directa a adultului, ii ofera acestuia ocazia sa comunice despre ceea ce simte sau arata prin actiunile sale. Descoperirea unei noi povesti este un excelent mijloc de conectare intre adult si copil. Prin insusirea obiceiului de a citi alaturi de copilul, i se asigura acestuia sentimentul de validare si de siguranta emotionala. Pentru unii copii, acesta este momentul din zi cand ei reusesc sa se detaseze de tumultul afectiv, gasesc portita prin care elibereaza emotii neexprimate, dupa care, intra in acea stare de liniste atat de necesara dezvoltarii lor. A sta aproape de copil prin intermediul lecturii de povesti si discutiilor ulterioare, umbreste orice serial, emisiune sau activitate de serviciu, atunci cand parintele sau adultul din preajma lui manifesta prezenta constienta in relatia cu acesta.