Marti, 13 februarie 1945, la ora 21.51, sirenele antiaerienei din Dresda au rasunat asa cum o facusera de multe ori in al Doilea Razboi Mondial si, ca de obicei, locuitorii nu s-au speriat prea tare, convinsi fiind, in continuare, in ciuda faptului ca Germania era la un pas de a pierde razboiul, ca orasului lor, pana atunci ferit de ororile luptelor aeriene, nu i se poate intampla nimic rau. Dar, de data aceasta, a fost altfel. Pana dimineata, mai mult de 4 500 de tone de bombe si dispozitive incendiare au fost aruncate asupra orasului lipsit de aparare. Cel putin 25 000 de locuitori au murit in infricosatoarea furtuna de foc, iar centrul istoric al orasului - faimos prin inestimabilele sale opere de arta - a fost transformat in ruine fumegande. In cercetarea acestui subiect controversat inca, Frederick Taylor aduce la lumina documente de arhiva si surse accesibile abia dupa prabusirea comunismului in Germania de Est. Analiza, rafinata si extrem de pertinenta, de o mare rigoare stiintifica si, totodata, pasionanta ca un thriller istoric, se sprijina de asemenea pe convorbiri si pe interviuri cu piloti ai avioanelor aliate,pe marturiile supravietuitorilor, fie ei membri ai serviciilor si ai administratiei germane ori refugiati din fata inaintarii trupelor sovietice dinspre est, fie cetateni de rand ai Dresdei care au suferit socul unei nopti de groaza, o noapte in care s-a scris una dintre cele mai sangeroase - si probabil inutile - pagini din istoria omenirii.
Cărți,multe cărți.
