La mai bine de un sfert de veac dupa reintoarcerea din totalitarism, dreptul fiscal pare sa-si fi redobandit importanta printre ramurile de drept din Romania. E intr-un fel firesc, intr-o economie care se dezvolta si se integreaza in piata unica europeana, ca legislatia fiscala sa fie consistenta, dupa cum si augmentarea legislatiei fiscale ridica probleme ce tin de interpretarea legii, de ?publicitatea fiscala? a normelor si practicilor administrative, de securitatea raporturilor juridice fiscale. Institutii noi, precum preturile de transfer, ridica dificultati de intelegere si interpretare, iar dezvaluirile jurnalistice de natura fiscala tind sa puna in discutie inclusiv etica impozitarii.
In aceasta editie a lucrarii Drept fiscal ne-am propus ca, la momentul iesirii din scena a vechiului Cod fiscal si al aparitiei unui nou cod fiscal, sa radiografiem starea dreptului fiscal national si evolutiile dreptului fiscal european. Tocmai pentru ca unele dintre noile norme fiscale mai au nevoie de clarificari si de o jurisprudenta care sa cristalizeze modul in care ele vor fi interpretate, am pastrat o buna parte dintre observatiile noastre anterioare referitoare la vechea forma a legislatiei fiscale principale, pe care am incercat sa le imbunatatim, in deplin consens cu regulile Codului fiscal aplicabil de la 1 ianuarie 2016.
Fragment din Drept Fiscal conform noilor reglementari fiscale 2016 din Cosmin Flavius Costas
"J. Aspecte fiscale internationale
J.1. Creditul fiscal extern
Persoanele juridice romane care obtin venituri in strainatate prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa beneficiaza de creditul fiscal externi, daca respectivele venituri sunt, potrivit legislatiilor statelor izaplicate, impozitate atat in Romania, cat si in statul strain (art. 39 NCF).
Conform art. 39 alin. (3) NCF, ?daca o persoana juridica straina rezidenta stat membru al Uniunii Europene sau intr-un stat din Spatiul Economic European isi desfasoara activitatea in Romania printr-un sediu permanent si acel sediu permanent obtine venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spatiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul unde au fost obtinute veniturile, atunci impozitul platit in statul de unde au fost obtinute veniturile, fie direct, fie indirect, prin retinerea virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu".
Aceasta inseamna ca impozitul platit catre statul strain (fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de catre o alta persoana) se deduce ? la cerere si numai daca facut dovada platii in strainatate a impozitului ? din impozitul pe profit determinat potrivit legii romane si datorat bugetului de stat. Deducerea este insa plafonata la nivelul impozitului pe profit datorat in Romania.
In fine, mai trebuie retinut ca impozitul platit unui stat strain poate fi dedus daca se aplica prevederile conventiei pentru evitarea dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare (potrivit legii romane) din care sa rezulte ca impozitul a fost efectiv platit in strainatate. "
Cărți,multe cărți.
