Si-a mers voinicul, a mers. Mult sa fi mers. Se uita in jos si-l prinse ameteala. Privi in sus si se cutremura. Ce, nu facuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile ii cam slabisera, dar nu se lasa. Inca vreo cativa pasi, si ici, deasupra, parca se intruchipa o frunzisoara latareata, ca o prispa. Acolo o sa se odihneasca. Si iar purcese la drum; si umbla, si umbla, baiete...