De luni pana duminica. Exercitii tehnice pentru pian

Dedic aceasta lucrare elevilor mei, fiindca de la dansii am primit primul impuls in a compune. O experienta de aproape 50 de ani pe taramul pedagogiei muzicale mi-a dat convingerea ca marea majoritate a tinerilor, pianisti in devenire, ? chiar si a celor foarte bine intentionati? nu se pricep sa traga maximum de folos din materialul tehnic fundamental ce si 1-au insusit in primii 5-6 ani de studiu pianistic. Odata familiarizati cu natura generala a gamelor, arpegiilor, acordurilor etc., tinerii pianisti considera acest material tehnic drept un bun castigat odata pentru totdeauna, la studiul caruia revin in mod sporadic si cu totul la intamplare, fara o tragere de inima deosebita si putin convinsi de utilitatea acestei sfortari. Nu e de mirare ca se intampla astfel. Pe langa imprejurarea ca aceasta ?gimnastica" a degetelor si bratelor nu este de natura sa incante urechea, tinerii invatacei in ale artei nu sunt mai niciodata lamuriti de catre dascalii lor despre felul cum, cat si ce trebuie sa studieze in materie tehnica pentru a obtine maximum de folos intr-un minimum de timp. Sunt lasati de capul lor sa se descurce cum vor putea, fara indrumari spre o sistematizare, coordonare sau sintetizare a materialului brut. si doar aici sta miezul chestiunii. Numai o rationala selectionare, o atenta exploatare a posibilitatilor maxime inerente acestor primitive forme tehnice confera o reala valoare. Sunt valabile cele spuse mai sus in special pentru perioada mijlocie a studiului pianistic, cand elevii au trecut peste primele greutati, dar nu sunt inca suficient de maturizati pentru marile lucrari de tehnica specializata ale unui Pischna, Cortot, Philipp sau Brahms. Am simtit intotdeauna ca aici exista o lacuna, ca lipseste un manual tehnic de dificultate medie, care sa concentreze intr-o forma cat mai concisa si totodata eficace, materia tehnica primordiala, fundamentala, a pianului intr-un mic manunchi de exercitii zilnice, indispensabile. Acest lucru vrea sa-l infaptuiasca aceasta lucrare. Nu revendic nimic original in alcatuirea ei. Sunt vechile si bunele noastre cunostinte, exercitii cu degete legate, game, arpegii, acorduri, octave, terte si sexte duble etc. Am cautat insa sa obtin maximum de folos din fiecare forma, sa elimin tot ce nu e neaparat necesar, sa fortez atentia elevului la un minimum, dar absolut indispensabil. premergatoare fiecarui exercitiu sunt ample, formula modulatorie intrebuintata e simpla si uniforma. impartirea materialului pe 7 zile, avand fiecare zi un fel anumit de tehnica, mi-a parut fructuoasa prin faptul ca, insistandu-se cat mai mult asupra unei singure probleme ? in fond variata numai ca forma ? se inlesneste mai usor fixarea ei in memorie. Fiecare este insa liber sa grupeze exercitiile dupa buna sa chibzuinta. Se pot efectua si ritmizarile cele mai variate; nu mi-a parut necesar sa le consider obligatorii. Am nazuit inainte de toate in aceasta modesta lucrare sa promovez siguranta tuseului, fortificarea si agilitatea degetelor pe baza aproape pur mecanica. Faptul ca am incercat sa imbrac totul intr-un invelis armonic cat mai placut auzului si sa fac apel si la un dram de ratiune, l-am considerat obligatoriu, ca de la sine inteles.