Chiar daca merge doar la gradinita, macar ca-n grupa mare, Andrei a invatat pe-ndelete cum sa se poarte pe strada. Nu, nu-i vorba daca saluta sau daca arunca pe jos sau la cos hartia de la inghetata. Sunt si astea niste purtari demne de luat in seama, dar, oricum, si in privinta asta Andrei al nostru e un copil model. Ma refer la lucruri mai serioase, de-atatea ori si foarte periculoase, la "circulatie", cu un cuvant, iar cu mai multe la locurile prin care trece strada, daca stie ce inseamna si respecta culorile semaforului, daca obisnuieste sa mearga pe trotuar si nu pe unde alearga si masinile, daca-si alege bine locurile de joaca. Si unde mai pui ca Andrei, baiat inimos, nu tine astea numai pentru el si, intr-o carte ca o mica aventura in, hm, "jungla" strazii, impartaseste si celorlalti de-o schioapa, asa ca el, din invataturile lui. Alaturi de sfaturile lui Andrei, insotitori de nadejde pe calea deprinderii primelor reguli de circulatie le stau copiilor desenele pestrite si versurile sprintare, caci asa, cu zambetul starnit de-un stih hazliu, cu indemnul la desenat si colorat, dar mai ales cu mici recapitulari ("labirintul semafoarelor", "drumul lui Andrei de la gradinita spre casa") se si invata mai usor si mai temeinic. Iar pentru cei mai silitori dintre micii pietoni si calatori cu mijloacele de transport in comun cartea le ofera si rasplata unui antrenant joc de, cum sa va spun eu... Ei, sa nu radeti acum, ca nu-i nici departe de adevar, un joc de... "traversopoly"!
Cărți,multe cărți.
