Problema referitoare la cum sa ne crestem copiii (cum vrem sa arate cand vor fi mari) ne framanta nu numai pe noi, parintii de azi, ci e una dintre marile probleme recurente cu care se confrunta fiecare generatie, de la inceputurile speciei umane. Ea are cateva caracteristici: • Are mai multe solutii corecte. Nu exista un singur model ideal de adult, ci mai multe versiuni, toate adaptative, la fel de legitime; • Are mai multe cai de a ajunge la fiecare dintre aceste solutii. Nu avem algoritmi, adica un numar finit de pasi, clar definiti, pe care, daca ii urmam, vom ajunge cu siguranta la solutia corecta. Exista mai multe cai de a ajunge la aceeasi solutie. Si, cu aceeasi cale, in contexte diferite, obtinem rezultate diferite; • Procesul de rezolvare a problemei (in acest caz, procesul de a creste efectiv un copil) depinde de o serie de variabile contextuale, uneori necontrolabile si dinamice. O problema care are acest gen de caracteristici e o problema de design. Solutia la ea e un design,un proces dinamic in care datele initiale ale problemei (cum e copilul, cum sunt eu ca parinte) se schimba mereu pe parcursul rezolvarii.
Cărți,multe cărți.
