DE NEOCOLIT, DE CITIT SI ... DE RECITIT! ?Un scriitor care, de aproape doua decenii, s-a impus ca una dintre cele mai originale si talentate voci de pretutindeni.? New York Times Book Review?Apreciat la nivel mondial pentru splendidele sale carti, David Grossman infatiseaza aspectele curajoase, dureroase si uneori brutale ale realitatii israeliene cu o forta si o onestitate fara egal.? CommentaryLectura acestui text este asemenea unui carusel in care cititorul se simte purtat, fara a putea anticipa incotro este condus; prin fata ochilor lui se perinda franturi de tablouri, fragmente de imagini si ganduri, iar personajele nu se definesc prin actiunile lor directe, ci prin povestile pe care le asculta, le inventeaza si le traiesc. In prim-plan apar doua personaje, Tamar si Asaf, pe fundalul adolescentin al unei vacante de vara. Urmarindu-le, asistam la o pendulare continua intre doua lumi, in care singurul punct stabil si demn de incredere este Dinca, un labrador care si-a pierdut stapana. Exotismul decorului si pitorescul "actorilor", felul in care lumile lor cu granite precise si stabile se deschid una catre cealalta ne fac sa asteptam cu sufletul la gura deznodamantul acestei povesti despre cautare si regasire.FRAGMENT DE ROMAN: "Intr-o noapte se trezi si auzi voci si strigate. Fu ametita cateva secunde. Crezu ca este acasa. Incerca sa isi dea seama de unde vin sunetele. Urletele devenira si mai puternice, iar ea se nelinisti. Isi privi ceasul: era doua si jumatate. Deodata isi aminti unde se afla. Sari in picioare. Alerga la fereastra. Jos era o masina, iar trei barbati incercau sa scoata din ea pe cineva care nu dorea cu nici un chip sa iasa. Se tinea cu mainile de portiera. Ei trageau de el si il loveau peste degete. Unul dintre ei era Miko, apoi il vazu si pe Sisko, cel care semana cu Elvis. Isi lipi fruntea de geam, incercand sa zareasca totul in detaliu, insa cei trei inconjurara masina, iar ea nu-si dadea seama ce se intampla din pricina corpurilor lor. Injurau in soapta si loveau cu pumnul inauntrul masinii, incercand, din cate se parea, sa il sperie pe cel ce se afla acolo. Tamar urla in tacere si, fara sa isi dea seama, isi musca pumnul pana ii dadu sangele. Dupa aceea Pesah iesi din cladire. Arunca o privire ingrijorata in sus, catre ferestre. Se intoarse si stinse becul de deasupra intrarii. Acum ii era mult mai greu sa distinga ce se petrecea. Pesah se apropie de masina, ramase o secunda in fata portierei deschise, isi sprijini fruntea de caroserie, iar Tamar presupuse ca vorbea cu cel dinauntru, incercand sa il convinga cu binisorul. Apoi, cu o miscare inceata, bratul lui mare trimise o singura lovitura inainte. Dupa aceea se lasa linistea. Tamar ramase in fata geamului, tremurand. Unul dintre barbati scoase din masina ceva ce parea a fi un covor facut sul. Il puse usor pe umar si se indrepta spre casa. Se opri o secunda in fata intrarii..."
Cărți,multe cărți.
