Cartea lui Ioan Botezatorul

Cine a fost cu adevarat Ioan Botezatorul? A fost cel mai mare dintre sfinti, pescarul de suflete si cel care l-a botezat pe insusi Iisus, fiul lui Dumnezeu – dar daca am putea afla ceva mai mult decat atat despre aceasta figura centrala din crestinism si islam? O parte dintre izvoarele care il mentioneaza ne poarta catre o grupare spirituala care il revendica pe Ioan Botezatorul drept Mesager ceresc: mandeenii. Cine a fost cu adevarat Ioan Botezatorul? A fost cel mai mare dintre sfinti, pescarul de suflete si cel care l-a botezat pe insusi Iisus, fiul lui Dumnezeu – dar daca am putea afla ceva mai mult decat atat despre aceasta figura centrala din crestinism si islam? O parte dintre izvoarele care il mentioneaza ne poarta catre o grupare spirituala care il revendica pe Ioan Botezatorul drept Mesager ceresc: mandeenii. Acestia, al caror nume inseamna literal „gnostici” (manda = gnōsis), sunt singura comunitate supravietuitoare cunoscuta a gnozei vechi, o cunoastere care deschide o perspectiva a revelatiei, a initierii in misterele spiritului divin. Doctrinele mandeene sunt cuprinse in cateva colectii de texte care contin principalele idei ale acestora: Genza (Comoara) sau Sidra Rabba (Cartea cea mare); Sidra d’Yahya (Cartea lui Ioan) sau Drashē d’Malkē (Cuvantari ale regilor); Qolasta (Culegere), careia i se da, de asemenea, numele de Sidra d’Nismata (Cartea sufletului). Cartea lui Ioan Botezatorul este una dintre cele mai importante scrieri mandeene, completand imaginea lui Ioan si a climatului spiritual existent in acele vremuri. Astfel avem oportunitatea sa aflam in ce relatie se afla religia mandeeana cu alte religii cum ar fi: mazdeismul, iudaismul, crestinismul, maniheismul si islamul. Aflam deci care sunt punctele comune si cele care fac diferenta intre ele, si mai ales cum completeaza acestea cunostintele despre personalitatea exceptionala a lui Ioan si a practicii botezului. Dincolo de prezentarea vietii si a invataturilor lui Ioan, aceasta carte isi propune sa aduca mai multa lumina, dar si sa ne deschida catre o aprofundare a acestor subiecte. „Voi, nobili, care stati acolo, voi, doamne, care nu v-ati trezit, voi, oameni, care stati acolo, ce veti face in Ziua Judecatii? Cand sufletul se despoaie de trup, in Ziua Judecatii, ce veti face? O, voi, ratacitilor, duceti lumea la ruina! Oamenii vostri mor, si scripturile voastre mincinoase sunt inchise. Unde este Adam, Primul Om, care a fost aici, capul eonului? Unde este Hawwa (Eva), sotia lui, din care s-a trezit lumea la viata? Unde este Shit-il (Set), fiul lui Adam, din care s-au ivit lumile si eonii? Unde sunt Ram si Rūd, care au trait in Vremea Sabiei? Unde sunt Shurbai si Shar-hab-ē, care au trait in Vremea Focului? Unde este Shum bar Nū (Shem, fiul lui Noe), care a trait in Vremea Potopului? Toti au plecat, nu s-au intors si si-au ocupat locurile ca Veghetori in aceasta lume.” Imbracamintea si modul de viata ascetic al lui Ioan corespundeau traditiilor profetice. Ca si profetii din vechime, in special Ilie, Ioan purta o haina din piei de animale, acesta fiind cel mai probabil pentru el un semn exterior de cainta, deoarece tot acestea erau si primele vesminte ale oamenilor cazuti. De asemenea, Ioan Botezatorul se hranea doar cu fructe de salcam, miere si apa. Numai dupa Potop li s-a ingaduit oamenilor sa manance hrana animala, Ioan dorind sa se intoarca la regulile stricte din primele zile ale caderii, in efortul lui sincer de a se intoarce la Dumnezeu.