Cartea aceasta este alcatuita de Arhimandritul Ioan Krestiankin si numita de el Carte de capatai. Aceasta este menita sa ii ajute pe cei care tind catre „cinstea celei mai inalte chemari”, catre aflarea caii sigure si drepte catre mantuire, ca pasind pe ea si traind cu evlavie pe pamant, sa mosteneasca si Imparatia cereasca. Cel ce doreste sa se indrepte pe sine, trebuie sa se cunoasca pe sine; cel ce doreste sa se cunoasca pe sine, trebuie sa se cerceteze pe sine; iar cel ce doreste sa se cerceteze pe sine, trebuie sa intre inlauntrul sau, sa supuna cercetarii tot ceea ce este acolo, ca prin aceasta sa se obisnuiasca sa deosebeasca in sine tot ce este bun si rau si, potrivit acestui lucru, sa actioneze asupra sa. Sa inchida fiecare simturile sale exterioare, sa indrepte ochiul atentiei launtru si sa vada ce este acolo. Prima data nu veti vedea nimic acolo, nu pentru ca acolo nu ar fi nimic, ci pentru ca acolo este prea mult si totul este incurcat si rataceste in dezordine. Veti cerceta intocmai ceea ce se cerceteaza cand este ceata deasa. Ceata, ca un zid, separa de noi toate lucrurile si le ascunde in sine; tot asa si cel care se indreapta pentru prima data inlauntrul sau, vede cum printr-un val intunecat este acoperit tot ce este inlauntrul lui. De aceasta va puteti convinge imediat. Dar sa nu intrerupeti osteneala adancirii in sine. Aveti putina rabdare si in curand veti incepe sa deosebiti incetul cu incetul ceea ce se intampla inlauntrul vostru, asemenea celui care, intrand de afara camera slab luminata, stand putin, incepe sa distinga unul dupa altul lucrurile, care se afla in ea. Fragment din volum: “Era un monah, care avea un frate mirean sarac si, orice lucra, monahul ii da lui si, cu cat ii da, atat mai mult saracea cel ce lua. Iar monahul mergand, a vestit unui batran lucrul acesta. Batranul i-a zis: „De vrei sa ma asculti, sa nu-i mai dai, ci zi-i: «Frate, cand aveam iti dadeam. Deci si tu, ceea ce poti, din cele ce lucrezi, adu-mi mie!». Si orice va aduce, ia de la dansul! si unde stii strain, sau batran sarac, da-le si roaga-i sa faca rugaciune pentru dansul!". Iar fratele mergand a facut asa. Si venind mireanul, i-a grait lui dupa cuvantul batranului, si auzind acela s-a scarbit. Insa in ziua dintai, luand din osteneala lui cateva verdeturi, le-a adus monahului. Acela luandu-le, le-a dat batranilor si i-a rugat sa se roage pentru el. Apoi, blagoslovindu-se, s-a intors la casa sa. Dupa putin timp iarasi a venit la monah si i-a adus verdeturi si trei paini. Si luandu-le pe acestea monahul a facut ca si mai inainte, si, blagoslovindu-se mireanul de batrani, s-a dus. Apoi a venit a treia oara si i-a adus multe bunatati, vin si peste. Si vazand monahul, s-a minunat si i-a chemat pe frati si i-a odihnit. Apoi i-a zis mireanului: „Nu cumva ai trebuinta, de putina paine?". Iar el a raspuns: „Nu, caci cand luam de la tine ceva, ca focul intra in casa mea si mistuia pana si lucrul cel mai mic pe care-l aveam. Iar, de cand nu mai iau de la tine, ma blagosloveste Dumnezeu". Deci mer-gand fratele, a vestit batranului toate cele ce s-au intamplat. Si i-a zis lui batranul: „Au nu stii ca lucrul monahului este foc si oriunde intra arde? Insa aceasta ii este mai de folos lui. Sa faca milostenie din osteneala sa si sa ia rugaciune de la sfinti si asa se blagosloveste". - Sfantul Ignatie (Briancianinov), Patericul egiptean"
Cărți,multe cărți.
