„Bine nu se vede decât cu inima. Esențialul e invizibil pentru ochi.” ne spune A. de Saint-Exupéry. Dar care este esențialul care scapă privirii, fiind revelatnumai decercetarea sufletului? Darul special pe care-l purtăm cu toții în lăuntrul nostru, încă de la naștere. Povestea lui, a darului pe care trebuie să-l menținem viu, ne este relatatăde Lavinia Nicoară și ilustrată de Aliona Bereghici, în paginile cărții „Care este darul tău?”. A fost odată ca niciodată o mamă – blândă, răbdătoare și cu vocea caldă – ale cărei rugi au fost ascultate: două copile dulci ca mierea i-au fost dăruite pentru a-i face din viață o bucurie! Privindu-le cu iubire, mama știa că venirea lor aducea și lumii un folos, fiecare dintre ele purtând un dar special. Tara, fetița cu ochi albaștri, era statornică și hotărâtă, puternică și de neclintit, asemenea unei stânci. Ina, pruncuța cu ochi verzi, era veselă, luminoasă, plină de bucurie, de dragoste și de căldură. Fetele creșteau în armonie, iar mama le amintea mereu că în suflet le zace avuția cea mai de preț.
Cărți,multe cărți.
