Calist Catafyghiotul - misticul contemplativ al Filocaliei bizantine

?Scrierea aceasta, de la sfarsitul Filocaliei grecesti si de la sfarsitul spiritualitatii bizantine ? scria pr. prof. Dumitru Staniloae despre cele 92 de Capitole silogistice si foarte inalte despre unirea cu Dumnezeu si viata contemplativa ale lui Calist Catafyghiotul ?, reprezinta o sinteza magnifica a intregului scris duhovnicesc de mai inainte si o culme a subtilitatii de gandire si a simtirii de intensa spiritualitate a Bizantului. Socotim scrierea ca aceasta e poate cea mai frumoasa din toate scrierile filocalice prin profunzimea teologica si prin simtirea ei inflacarata.?Calist Catafyghiotul este probabil cel mai enigmatic si dificil dintre toti autorii filocalici, caruia i se datoreaza cea mai complexa viziune asupra vietii contemplative din intreaga mistica bizantina. Pentru a facilita accesul avizat, volumul de fata propune o dubla restituire: o noua traducere a Capitolelor calistiene datorata diac. Ioan I. Ica jr, atenta la implicatiile lor filozofice, si o ampla interpretare a acestora.Sofia Avramova, specialista in filozofia medievala la Universitatea din Montreal, Canada, ofera prima si deocamdata singura reconstituire si interpretare a structurilor filozofice de profunzime ale gandirii mistice a lui Calist pe firul analizei relatiilor dintre Unu si intelect, a evidentierii rolului infinitului si naturii dialectice a discursului mistic. Investigatia atenta culmineaza in restituirea teoriei calistiene despre contemplare permitand cititorului sa aprecieze forta speculativa si sintetica unice ale acestui mistic bizantin aproape uitat.O premiera remarcabila, volumul de fata este un instrument indispensabil pentru toti cei doritori de o mai profunda si exacta intelegere a dimensiunilor contemplative ignorate ale spiritualitatii Filocaliei.CuprinsIntroducereI. Textul si contextul sau1. Editiile si traducerile capitolelor lui Calist Catafyghiotul si contextul nemijlocit al Filocaliei2. Problemele de identificare a autorului si de datare a textului3. Contextul cultural: cateva trasaturi caracteristice ale culturii bizantine si manifestarile lor in capitolele lui Calist4. Interesul si dificultatea textului: intrebarile pe care le starneste5. Scopul si obiectivele studiului de fataCalist Catafyghiotul, Capitolele silogistice si foarte inalte despre unirea cu Dumnezeu si viata contemplativaII. Forma centuriei1. Forma textului1.1. Genul capitolelor in traditia bizantina; centuriile si dublul lor caracter1.2. Diferitele tipuri de capitole in text ? capitole silogistice, distinctive, exegetice si dialogice ? si structura lor1.2.1. Capitolele silogistice1.2.2. Capitolele distinctive1.2.3. Capitolele exegetice1.2.4. Capitolele dialogice1.2.5. Capitolele complexe1.3. Planul centurieiA. Capitole despre natura intelectului si scopul sau naturalB. Capitole despre devenirea intelectului si despre actul sau care poate depasi natura saC. Capitole despre unirea intelectului cu Dumnezeu2. Corespondenta si functionarea formei in raport cu continutul centuriei2.1. Capitolele silogistice si foarte inalte ale lui Calist Catafyghiotul2.2. Structura centuriei: restructurare potrivit ordinii semantice2.2.1. Structura si miscare2.2.2. Grupurile semantice2.2.3. Corelarea grupurilor semantice2.2.4. Organizarea triadica a centuriei2.2.5. Excurs: interpretarea textelor dionisiene in secolul XIV2.3. Miscarea textuluiIII. Cadrul general al centuriei1. Aspectul exortativ si aspectul speculativ al centuriei1.1. Exortatia1.2. Speculatia2. Energie si sinergie: contemplarea ca o conlucrare2.1. Actul uman2.2. Actul divin2.3. Conlucrarea3. Frumosul si iubirea in cautarea filocalica3.1. Iubirea3.2. Obiectul filocalic: cele bune si cele frumoase3.3. Filocalie si filozofieIV. Tema principala: raportul intelect?Unu, nous?hen1. Termenii raportului: intelectul si Unul1.1. Intelectul1.1.1. Traducerea termenului1.1.2. Nous-ul in traditia bizantina1.1.3. Nous-ul in centuria lui Calist Catafyghiotul1.1.4. Intelectul ? finitum capax infinitum1.2. Unul1.2.1. Unul filozofilor si al teologilor1.2.2. De ce sa-l alegem ca nume divin pe Unu?1.2.3. Unitate si infinitate in Dumnezeu2. Raportul nous?hen: contemplarea3. Dezvoltarea ternara a raportului contemplativ: contemplare?asemanare?unire3.1. Asemanarea ca mediere: o traditie antica3.2. Conotatiile termenului asemanatorV. Teoria contemplarii1. Contemplarea naturala: abordarea pozitiva1.1. Cum e pozitiva contemplarea naturala?1.2. Rezultatele contemplarii naturale1.3. Finitul si infinitul in contemplarea naturala2. Contemplarea in asemanare: abordarea negativa2.1. Cum e negativa contemplarea in asemanare?2.2. Rezultatele contemplarii intelectului devenit asemenea lui Dumnezeu2.3. Finitul si infinitul in asemanare si in contemplarea asemanarii3. Contemplarea in unire: sinteza3.1. Cum este aceasta contemplare o sinteza a celor precedente?3.2. Rezultatele contemplarii in unire3.3. Finitul si infinitul in unireConcluzieBibliografie