Biserica si copiii nostri

Biserica Ortodoxa de azi face fata unei provocari. Trebuie sa descopere o abordare a educatiei religioase care sa fie inradacinata in intreaga traditie bisericeasca. In acelasi timp, educatia crestina are ca obiect educatia unei persoane. Fie ca are de-a face cu un copil, cu un adolescent sau cu un adult, ea trebuie sa actioneze intr-o maniera personala cu fiecare individ, la nivelul atins de acesta: sa vorbeasca pe limba lui, sa-i inteleaga si sa-i impartaseasca nevoile si preocuparile, sa-l iubeasca asa cum este. Procesul educatiei crestine trebuie sa fie un proces de crestere ? experienta proprie a fiecaruia, o schimbare graduala ce include intreaga sa persoana. Misiunea si provocarea sunt uriase si pot fi indeplinite doar daca traim pe deplin viata Bisericii.Astfel, activitatea educativa a Bisericii trebuie sa fie tridimensionala: sa cladeasca o viata pe deplin liturgica in parohii, sa tinteasca parintii si familia si sa instruiasca copiii. Nici unul dintre aceste aspecte nu poate exista si nu se poate dezvolta separat. Aceasta misiune totalizatoare este ceea ce Biserica Ortodoxa are de implinit in zilele noastre.Sophie Koulomzin (1903-2000), multa vreme profesoara in cadrul seminarului teologic ?Sfantul Vladimir? din Crestwood, N.Y., este una dintre figurile cele mai de seama ale pedagogiei crestine din secolul al XX-lea. Cartile ei, printre care si cea de fata, se numara deja printre textele clasice ale educatiei religioase ortodoxe.