Antropologia spatiului domestic la comunitatile Gumelnita de la nordul Dunarii

O astfel de sinteza precum cea de fata interzice discutarea totalitatii datelor intrate in circuitul stiintific pana in prezent. Ea impune insa o selectie ce trebuie sa fie realizata de catre autoare in scopul evidentierii si sustinerii discursului sau. Este, indiscutabil si cazul de fata. Ori, o atare situatie subliniaza si din acest punct de vedere dificultatile carora a trebuit sa le faca fata aceasta. Dar ceea ce credem ca se impune este observatia ca cele mai semnificative dintre informatiile existente in prezent au fost utilizate judicios.Desigur, in cazul prezentului volum este conturata o interpretare de autor a datelor utilizabile in cadrul subiectului propus. Chiar daca cititorul nu va fi in totalitate de acord sau va socoti necesare nuantari si completari, valabilitatea multor observatii sau concluzii, publicate in paginile ce urmeaza, se va impune. Speram ca viitoarele completari prilejuite de necesarele noi cercetari, vor permite discutii, fructuase analize si completarea cunostintelor noastre privind acest subiect. - Dragomir Nicolae PopoviciTitlul lucrarii este de natura sa nasca nedumerire. Ce este antropologia spatiului? Cum ar putea un astfel de subiect sa fie aplicat in arheologie?Incepand cu anii ´60, conceptul de antropologie a spatiului apare si este dezvoltat in Franta si in Anglia ca o reactie la triumful arhitecturii functionaliste, estetice si formale, insotita de o planificare tot mai complexa ce privilegia in fapt omul cu nevoi universale. Contextul, traditiile istorice si sociale erau ignorate total. Aceasta situatie de fapt va duce la o preocupare din partea constructorilor de a cunoaste comportamentul ocupantilor si a modului in care sunt percepute cladirile in viata cotidiana, obiective la care trebuia sa raspunda diverse domenii ale stiintelor sociale ? antropologia, geografia umana, sociologia si, mai ales, psihologia.In ansamblul sau, acest demers il consideram drept o propunere de reconstituire a unor sisteme culturale demult disparute, o posibila abordare, care este perfectibila, care poate fi imbogatita cu alte directii de cercetare, confirmata sau nuantata. Limitele si rezultatele acestui demers sunt, fara indoiala, circumscrise unor concepte si unor metodologii de lucru asimilate in timp, ceea ce a determinat focalizarea interesului pe analizele de arhitectura si spatiu, nu si pe celelalte forme care pot reflecta gradul de interactiune intre comunitati ? plastica, decorul ceramicii, natura schimburilor la distanta. Pe de alta parte, rezultatele analizelor de arhitectura le consideram influentate de cantitatea si de calitatea informatiilor la nivelul publicatiilor.Un tip de investigatie cu caracter antropologic poate fi dirijat catre nenumarate aspecte care tin de definirea Omului, ceea ce ne-a determinat sa restrangem aria de preocupari prin incercarea de a raspunde doar la cateva probleme: exista o uniformitate a tipurilor de asezari pe acest segment cronologic si cultural reprezentat de cultura Gumelnita, numita si cultura a tell-urilor? Secventelor culturale, realizate pe baze stilistice, le corespund si alte tipuri de modificari, de natura sociala, interceptabile prin analiza structurilor construite? Exista un set de comportamente specifice locuitorilor din asezarile gumelnitene din arealul nord-dunarean, comparativ cu ceea ce se intampla la sud de Dunare? Ierarhia sociala vizibila in cadrul necropolelor se manifesta si in asezare? Care sunt elementele care reflecta aceasta ierarhie in sat si, daca acestea sunt evidente, care sunt caracteristicile acestei ierarhii? - Ana Ilie