Spre deosebire de literatura occidentala, unde fabula incepuse sa decada in secolul al XIX-lea, in literatura romana specia a cunoscut in aceasta epoca marile ei momente. Aflandu-si un deschizator de drum in Dimitrie Cantemir, care a utilizat alegoria in romanul Istoria ieroglifica, intaiul nostru fabulist este considerat Dimitrie Tichindeal.
In prima jumatate a veacului al XIX-lea, fabula a devenit una dintre speciile predilecte ale scriitorilor nostri. Cultivata de autori importanti ai perioadei, Gheorghe Asachi, Anton Pann, Alecu Donici, Ion Heliade-Radulescu, ea si-a aflat in Grigore Alexandrescu cel mai original fabulist al acestui secol. In afara acestora, au scris acum fabule si autori mai putincunoscuti, dar si scriitori valorosi, pentru care orientarea spre genul fabulistic s-a produs in mod incidental.
In secolul al XX-lea, n-au mai existat autori romani care sa se faca remarcati exclusiv prin fabula. Specia a reprezentat doar un aspect al operei unor scriitori precum Cincinat Pavelescu, Vasile Militaru, George Topirceanu, Tudor Arghezi, Marin Sorescu si altii.
Cărți,multe cărți.
