„Cele 7 obisnuinte ale persoanelor extraordinar de eficace” (The 7 habits of highly effective people), un nou audiobook de dezvoltare personala disponibil la editura ACT si Politon, vine cu o abordare diferita asupra eficientei si a obtinerii rezultatelor dorite prin adoptarea unor principii pe care el le considera universal valabile. „Cele 7 obisnuinte ale persoanelor extraordinar de eficace” prezinta initial conceptul schimbarii de paradigma si ajuta cititorii sa inteleaga ca exista perspective diferite pe care oamenii le adopta pentru a observa acelasi lucruri. Cele 7 obisnuinte sunt: fii proactiv, porneste la drum cu finalul in minte, prioritizeaza eficient, gandeste in termeni de win-win, incearca sa fii inteles si apoi sa intelegi, cauta sinergiile si ascute fierastraul. Lumea s-a schimbat dramatic de cand a fost publicata pentru prima oara Cele 7 Obisnuinte ale persoanelor extraordinar de eficiente. Viata este mai complexa, mai stresanta si mai solicitanta. Am trecut de la Era Industriala la Era Lucratorului cu Informatii/Cunostinte, cu toate consecintele ei profunde. Ne confruntam cu provocari si probleme in vietile noastre personale, in familiile si in organizatiile noastre, de neimaginat in urma cu zece sau douazeci de ani. Aceste provocari nu sunt doar de un tip nou sau de o alta amploare, ci au o natura diferita in ansamblul lor. "Aceste schimbari tumultoase din societate si modificarile rasunatoare de pe piata globala digitalizata dau nastere unei intrebari foarte importante – una care-mi este adresata destul de des: „Mai sunt relevante astazi cele 7 Obisnuinte ale persoanelor extraordinar de eficiente?” si, pana la urma: „Vor fi ele relevante peste zece, douazeci, cincizeci, o suta de ani?” Raspunsul meu este acesta: cu cat schimbarea este mai mare si provocarile noastre mai dificile, cu atat devin mai relevante obisnuintele. Motivul: problemele si suferinta noastra sunt universale si in crestere, iar solutiile la probleme sunt si vor fi intotdeauna bazate pe principii universale, eterne, evidente de la sine, comune fiecarei societati ce a dainuit si a prosperat de-a lungul istoriei. Nu le-am inventat eu si nu imi asum niciun merit pentru ele. Doar le-am identificat si le-am organizat intr-un cadru secvential. Una dintre cele mai profunde invataturi din viata mea este aceasta: daca doresti sa-ti realizezi cele mai inalte aspiratii si sa-ti depasesti cele mai mari provocari, identifica si aplica principiul sau legea naturala care guverneaza rezultatele pe care le urmaresti. Felul in care aplicam un principiu va varia foarte mult si va fi determinat de puterile, creativitatea si talentele noastre unice, dar, in cele din urma, succesul in orice intreprindere deriva intotdeauna din a actiona in armonie cu principiile de care este legat succesul. Multi oameni nu gandesc asa, cel putin la nivel constient. De fapt, vei descoperi intr-o masura tot mai mare ca solutiile bazate pe principii sunt intr-un contrast puternic cu practicile si modurile de gandire comune din cultura noastra populara. Permite-mi sa ilustrez acest contrast cu cateva dintre cele mai comune provocari umane cu care ne confruntam. Teama si insecuritate. Foarte multi oameni sunt cuprinsi astazi de un sentiment de teama. Se tem pentru viitor. Se simt vulnerabili la locul de munca. Se tem sa nu-si piarda slujbele si posibilitatea de a se ingriji de familiile lor. Aceasta vulnerabilitate hraneste adesea resemnarea cu o viata lipsita de riscuri si co-dependenta fata de altii, la munca si acasa. Raspunsul obisnuit al culturii noastre la aceasta problema este acela de a deveni din ce in ce mai independent. „Ma voi concentra pe «mine si ce este al meu». Imi voi face meseria, si o voi face bine, si ma voi dedica bucuriilor mele adevarate din afara serviciului”. Independenta este o valoare si o realizare importanta, chiar vitala. Problema este ca noi traim intr-o realitate interdependenta si cele mai importante realizari ale noastre cer abilitati tipice interdependentei, ce trec dincolo de abilitatile noastre prezente. „Vreau acum”. Oamenii doresc lucruri si le doresc acum. „Vreau bani. Vreau o casa frumoasa si mare, o masina frumoasa, cel mai mare si cel mai bun centru de distractii. Vreau toate astea si le merit”. Desi societatea de astazi a „cardului de credit” faciliteaza acest „ia acum si platesti mai tarziu”, realitatile economice se manifesta in cele din urma, si ni se aminteste, uneori in mod dureros, ca achizitiile noastre nu pot depasi capacitatea curenta de a produce. A pretinde altceva este nesustenabil. Dobanzile sunt nemiloase si nu iarta. Nici daca muncesti din greu nu este de-ajuns. Odata cu ritmul ametitor al schimbarilor tehnologice si al competitiei in ascensiune, determinate de globalizarea pietelor si a tehnologiei, trebuie nu doar sa fim educati, ci sa ne si reeducam permanent si sa ne reinventam pe noi insine. Trebuie sa ne dezvoltam mintile si sa investim in permanenta in dezvoltarea competentelor noastre si sa le ascutim, evitand ca acestea sa se invecheasca. La munca, sefii pretind rezultate, si pe buna dreptate. Competitia este apriga, iar in joc este supravietuirea. Nevoia de a produce astazi este realitatea zilei de astazi si reprezinta necesitatea de capital, insa adevarata mantra a succesului este sustenabilitatea si cresterea. Poate ca esti in stare sa-ti atingi tintele trimestriale, dar adevarata intrebare este: faci investitiile necesare care vor sustine si vor creste acest succes peste un an, cinci si zece ani de-acum incolo? Cultura noastra si Wall Street-ul tipa dupa rezultate astazi. Dar principiul echilibrarii nevoii, pentru a satisface cererile zilei de astazi cu nevoia de a investi in capacitatile ce vor produce succesul de maine, este de neocolit. Acelasi lucru este valabil pentru sanatatea ta, casatoria ta, relatiile de familie si nevoile comunitatii tale. Invinuire si victimizare. Oriunde gasesti o problema, de obicei gasesti si degetul atintit care invinuieste. Societatea este dependenta sa o faca pe victima. „Daca seful meu n-ar mai fi un idiot care vrea sa controleze totul… Daca nu m-as fi nascut atat de sarac… Daca as trai intr-un loc mai bun… Daca n-as fi mostenit un astfel de temperament de la tata… Daca copiii mei n-ar fi atat de rebeli… Daca celalalt departament nu ar incurca tot timpul comenzile… Daca nu am fi fost intr-o industrie cu un asemenea declin…
Cărți,multe cărți.
